Statia de Cercetare Concordia ( Italia/Franta )


  • Ora locala:

La statia stiintifica de cercetare Concordia o multime de astrobiologi, glaciologi sau astrologi traiesc in unele dintre cele mai grele conditii de pe planeta. “Concordia Station” este situata in Antarctica la o distanta atat de mare de civilizatie incat si Statia Spatiala Internationala, situata la 400 de kilometri de pamant este mai aproape de civilizatie decat aceasta zona izolata de pe planeta noastra.
Noua luni din 12, in timpul iernii, nimeni nu poate pleca sau nu poate veni aici. Este atat de frig incat niciun fel de vehicul nu poate functiona aici.

Decizia de infiintare a statiunii dateaza din 1993, iar costurile estimate au fost de 30 de milioane de euro. Statia Concordia s-a deschis in anul 2005 si este o baza francez-italiana situat la altitudinea de 3.233 m deasupra nivelului marii, localizat in asa numita zona Dome C pe Platoul Antarctic.

Este situat la 1,100 km de statia de cercetare Dumont D'Urville, 1,100 km de statia Casey Station si 1,200 km de statia italiana Zucchelli. Statia ruseasca Vostok se afla la 560 km indepartare iar Polul Sud Geografic la 1,670 km.

Concordia este o statie permanenta, functioneaza pe tot timpul anului.
Statia este alcatuita din doi cilindri cu diametrul de 17 metri si cu inaltimea de 10 metri, legati printr-un tunel. In interiorul fiecarui cilindru se afla cate 3 etaje, care adapostesc, pe timp de iarna, 12-15 persoane: 9 cercetatori, 4 tehnicieni, un medic si un bucatar. In perioada verii antarctice, Concordia gazduieste aproximativ 40 de persoane. Curentul si incalzirea sunt asigurate de trei generatoare si de doua boilere uriase, care consuma 250.000 de litri de motorina anual si asigura o temperatura constanta de 18º C.

Accesul la statia Concordia este anevoios, circa 4-5 ore de zbor de la baza italiana Mario Zucchelli cu avioane usoare tip cargo sau zece zile de calatorie terestra cu ajutorul unor convoaie de tractoare cu senile.

Aerul este extrem de uscat si procentul de oxigen din aer este extrem de redus iar iarna temperaturile pot ajunge pana la -80 de grade Celsius.
Temperatura medie anuala este de -54.5 C.
Recordul temperaturii minime a fost de -84.6 C, inregistrat in luna august al anului 2010.
Umiditatea este foarte scazuta si uscata cu precipitatii foarte putine de-a lungul anului.

Desi este situata intr-un desert de gheata foarte ostil oricarei forme de viata, statia Concordia atrage anual cercetatori, astronomi, si chiar psihologi care vor sa studieze comportamentul oamenilor in conditii similare cu luna sau cu planeta Marte, in cazul unei misiuni umane pe alta planeta.
Concordia a făcut mai multe simulări asociate cu spațiul, care sunt folositoare agenției spațiale. Cu cât ne aventurăm mai mult în spațiu, de exemplu pe Marte, astronauții vor petrece din în ce mai mult timp în containere închise și complet izolați de restul lumii. Cu tehnologia actuală, durează cam opt luni să trimiți o sondă pe planeta roșie. Datorită izolării totale pe durate lungi de timp, Concordia este botezată „Martele Alb". Agentia Spatiala Europeana (ESA) utilizeaza deja Concordia ca baza pentru simularea unor misiuni spatiale pe Marte si pentru testarea unor tehnologii care urmeaza a fi folosite in rachetele si in avioanele viitorului.

Campul investigatiilor din Dome C, de la baza Concordia, este extrem de larg si acopera domenii precum stiinta atmosferei, glaciologia, paleoclimatologia, geomagnetismul, seismologia si chiar fiziologia si medicina. Exista deja oameni de stiinta care, pe timpul verii, au recoltat si analizat micrometeoriti, acea „pulbere stelara“ capabila sa inlesneasca intelegerea aprofundata a originilor sistemului nostru solar. Cum Concordia este cel mai bun loc de pe Pamant pentru a observa cerul, astronomii folosesc din plin acest privilegiu.

Cel mai important proiect al bazei este EPICA. A fost extrasa o carota de aproape 3 kilometri lungime, care a permis obtinerea unor esantioane de gheata vechi de 740.000 de ani. Aceste esantioane confirma ceea ce pana acum n-a fost decat o presupunere: cea mai lunga perioada calda a avut loc cu 420.000 de ani in urma si a durat circa 28.000 de ani.